Rezolvari – Filosofie Moderna 2 (Andrei)
1) Cele trei facultati atribuite de Leibniz substantei supreme sunt:
1 intelect, vointa, putere
2 intelect, vointa, afectivitate
3 intelect, vointa, memorie
2) Leibniz da substantei supreme si numele de:
1 monada monadelor sau Dumnezeu
2 intelect infinit
3 vointa infinita
3) Termenul grecesc monas înseamna:
1 unul (unitate)
2 pluralitate
3 totalitate
4) Leibniz considera ca Dumnezeu alege sa înfaptuiasca cea mai buna lume posibila:
1 prin intelect
2 prin vointa
3 prin putere
5) Care sunt, potrivit lui Leibniz, caracteristicile oricarei monade:
1 perceptie si apetitie
2 aperceptie si apetitie
3 senzatie si perceptie
6) Prin apetitie, Leibniz întelege:
1 capacitatea oricarei monade de a trece de la o perceptie la alta
2 faptul ca orice monada contine în unitatea sa o multiplicitate de stari
3 însusirea oricarei monade de a recepta actiunea celorlalte monade
7) Care sunt, potrivit lui Leibniz, monadele specifice numai oamenilor:
1 monadele-perceptii
2 monadele-suflete
3 monadele-spirite
Cele trei tipuri de monade considerate de Leibniz sunt:
1 perceptii, suflete, spirite
2 senzatii, suflete, spirite
3 senzatii, perceptii, reprezentari
9) Care tipuri de realitati considera Leibniz ca evolueaza conform finalitatii:
1 corpurile
2.sufletele
3 spiritele
10) Care tipuri de realitati considera Leibniz ca evolueaza conform cauzalitatii:
1 corpurile
2 sufletele
3 spiritele
11) Care tipuri de realitati considera Leibniz ca evolueaza conform constiintei:
1 corpurile
2 sufletele
3 spiritele
12) Prin explicatia data esentei realitatilor existente Leibniz este:
1 monist
2 dualist
3 pluralist
13) În conceptia sa despre cunoastere, Leibniz sustine:
1 numai dependenta intelectului de simturi
2 numai autonomia intelectului fata de simturi
3 atât dependenta, cât si autonomia intelectului fata de simturi
14) Leibniz considera ca adevarurile de rationament si cele de fapt presupun urmatoarele
principii logice:
1 principiul contradictiei si principiul ratiunii suficiente
2 principiul identitatii si principiul contradictiei
3 principiul identitatii si principiul ratiunii suficiente
15) Leibniz considera ca adevarurile de rationament se întemeiaza:
1 numai pe ratiune
2 pe ratiune si experienta
3 pe experienta
16) Leibniz considera ca adevarurile de fapt se obtin:
1 numai prin ratiune
2 numai prin experienta
3 prin ratiune si experienta
17) Potrivit lui Leibniz, adevarurile de rationament:
1 exclud contrariul lor
2 admit contrariul lor
3 au caracter contingent
18) Potrivit lui Leibniz, adevarurile de fapt:
1 exclud contrariul lor
2 admit contrariul lor
3 au caracter necesar
19) Leibniz considera ca vointa umana este libera în sensul ca:
1 este acauzala
2 este cauzata de motive care înclina fara a necesita
3 este cauzata de motive care se impun cu stricta necesitate
20) Leibniz este autorul lucrarii:
1 Eseu asupra intelectului omenesc
2 Noi eseuri asupra intelectului uman
3 Tratat despre îndreptarea intelectului
21) Montesquieu sustine ca fericirea umana depinde si de urmatoarea conditie:
1 a dori bunuri care pot fi obtinute usor
2 a dori bunuri care pot fi obtinute greu
3 a nu dori nici un fel de bunuri
22) Montesquieu considera ca fericirea omului presupune:
1 urmarirea unui scop
2 absenta oricarui scop
3 inactivitatea sufletului
23) Montesquieu sustine ca omul fericit:
1 nu doreste bunuri
2 nu doreste bunuri pe care le poate obtine usor
3 iubeste viata
24) Montesquieu afirma ca omul nefericit:
1 nu iubeste viata
2 nu se teme de moarte
3 doreste bunuri pe care le poate procura usor
25) Montesquieu sustine ca o forma de guvernamânt este superioara daca:
1 asigura libertatea cetatenilor
2 asigura bunastarea populatiei
3 asigura egalitatea economica
26) Montesquieu este autorul lucrarii:
1 Spiritul legilor
2 Contractul social
3 Tratat teologico-politic
27) Montesquieu considera ca libertatea politica:
1 e compatibila cu orice forma de guvernamânt
2 necesita o forma de guvernamânt stabilita prin lege
3 nu exclude conducerea despotica
28) Montesquieu prefera ca forma de guvernamânt:
1 republica populara
2 republica aristocratica
3 monarhia
29) Montesquieu se pronunta pentru separarea puterii legislative:
1 numai de puterea executiva
2 numai de puterea judecatoreasca
3 atât de puterea executiva, cât si de cea judecatoreasca
30) Montesquieu considera ca “spiritul” legilor depinde:
1 numai de natura si de principiul formei de guvernamânt
2 numai de conditiile fizice ale tarii (clima, sol, întindere etc.)
3 de toti factorii cu care se coreleaza legile
31) Ce tip de interes considera Montesquieu ca trebuie sa puna omul pe primplan:
1 familial
2 european
3 al omenirii
32) Montesquieu afirma ca factorul cel mai general si hotarâtor de care depind legile este:
1 clima
2 religia
3 natura si principiul formei de guvernamânt
33) Potrivit lui Montesquieu, formele de guvernamânt care asigura mai multa libertate sunt:
1 republica si monarhia
2 republica si despotismul
3 monarhia si despotismul
34) Prin natura unei forme de guvernamânt Montesquieu întelege:
1 caracterul ei legitim sau ilegitim
2 caracterul ei divin
3 pasiunea ei fundamentala
35) Prin principiul unei forme de guvernamânt Montesquieu întelege:
1 pasiunea ei fundamentala
2 numarul celor aflati la conducere
3 caracterul ei legal sau arbitrar
36) Montesquieu afirma ca principiul guvernamântului despotic este:
1 virtutea
2 moderatia
3 onoarea
4 teama
37) Montesquieu afirma ca principiul guvernamântului monarhic este:
1 virtutea
2 moderatia
3 onoarea
4 teama
38) Montesquieu afirma ca principiul guvernamântului aristocratic este:
1 virtutea
2 moderatia
3 onoarea
39) Montesquieu afirma ca principiul guvernamântului democratic este:
1 virtutea
2 moderatia
3 onoarea
40) Prin care însusiri defineste Voltaire materia:
1 întindere, divizibilitate, impenetrabilitate
2 ordine,miscare,finalitate
3 senzatie si gândire
41) În teoria sa a cunoasterii, Votaire:
1 valorizeaza empirismul englez
2 valorizeaza rationalismul cartezian
3 critica empirismul englez
42) În teoria sa a cunoasterii, Voltaire afirma ca primele noastre idei:
1 sunt senzatiile
2 sunt independente de experienta
3 sunt constructii ale gândirii
43) Voltaire afirma ca adevarata personalitate istorica:
1 pune pe prim plan interesele familiale
2.promoveaza binele public
3 nu urmareste folosul patriei sale
44) Potrivit lui Voltaire, senzatia si gândirea sunt:
1 atribute inerente întregii materii
2 atribute inerente unei parti a materiei (animale si om)
3 atribute introduse într-o parte a materiei (animale si om) de Dumnezeu
45) Ce simt considera Voltaire ca este prezent în toate celelalte simturi:
1 vazul
2 auzul
3 simtul tactil
46) Voltaire considra ca:
1 sufletul este determinat de corp
2 sufletul este independent de corp
3 sufletul este un atribut cu care Dumnezeu a înzestrat creierul
47) Potrivit lui Voltaire, o informatie istorica nu trebuie corelata cu:
1 scrisorile unei personalitati istorice
2 discursurile puse de istoric pe seama unei personalitati istorice
3 caracterul unei personalitati istorice
48) Care sunt, potrivit lui Voltaire, cele mai importante activitati pentru istorie:
1 activitatile spirituale
2 razboaiele
3 confruntarile religioase
49) Voltaire sustine ca progresul istoric este asigurat în cea mai mare masura de:
1 stiinta si filosofie
2 religie
3 arta
4 morala
50) Rousseau defineste materia prin urmatoarele însusiri primare:
1 întindere si divizibilitate
2 întindere si miscare mecanica
3 întindere si repaus
51) Rousseau sustine ca urmatoarea însusire este inerenta materiei:
1 întinderea
2 miscarea
3 finalitatea
52) Prin explicatia data raportului dintre Dumnezeu si lume, J.-J. Rousseau este:
1 teist
2 panteist
3 deist
53) Primul adevar pe care îl accepta Rousseau se refera la:
1 faptul ca exista si are simturi
2 obiectele externe care actioneaza asupra simturilor
3 faptul ca poseda gândire prin care compara datele sensibile
54) În conceptia sa despre cunoastere Rousseau:
1 afirma rolul activ al gândirii
2 neaga rolul activ al gândirii
3 considera ca gândirea nu ofera noi informatii fata de cele sensibile
55) J.-J. Rousseau considera ca cele doua sentimente înnascute ale omului sunt:
1 dragostea de sine si mila
2 dragostea de sine si spiritul de concurenta
3 dragostea de sine si tendinta spre glorie
4 dragostea de sine si spiritul de neîncredere
56) Ce întelege J.-J. Rousseau prin suveran:
1 regele
2 guvernamântul
3 poporul
57) Ce întelege J.-J. Rousseau prin principe:
1 regele
2 corpul administrativ
3 poporul
58) Ce forma de guvernamânt respinge J.-J. Rousseau:
1 monarhia ereditara
2 aristocratia
3 democratia
59) Care sunt, potrivit lui J.-J.Rousseau, legile contractului social:
1 legea pacii si legea libertatii
2 legea libertatii si lega proprietatii
3 legea pacii si legea egalitatii
60) Care este, potrivit lui J.-J. Rousseau fundamentul crizei culturii:
1 inegalitatea dintre oameni
2 cultivarea excesiva a stiintei
3 amoralismul
4 imoralismul
5 utilitarismul
61) Ce raport considera J.-J. Rousseau ca exista între suveran si principe:
1 suveranul desemneaza principele
2 principele desemneaza suveranul
3 suveranul si principele sunt independenti unul de celalalt
62) J.-J. Rousseau considera ca omul cel mai denaturat este:
1 omul natural
2 omul civil
3 omul omului
63) J.-J. Rousseau este autorul lucrarii:
1 Al doilea tratat despre guveranre
2 Contractul social
3 Tratat teologico-politic
64) Kant se ocupa de teoria cunoasterii în lucrarea:
1 Critica ratiunii pure
2 Critica ratiunii practice
3 Critica puterii de judecare
65) Kant se ocupa de teoria moralei în lucrarea:
1 Critica ratiunii pure
2 Critica ratiunii practice
3 Critica puterii de judecare
66) Kant se ocupa de teoria artei în lucrarea:
1 Critica ratiunii pure
2 Critica ratiunii practice
3 Critica puterii de judecare
67) Ce întelege Kant prin “lucru în sine” raportat la geneza cunoasterii:
1 lucrul exterior care afecteaza sensibilitatea
2 lucrul exterior considerat a fi cognoscibil
3 obiectul construit de catre subiect
68) Ce întelege Kant prin fenomen:
1 rezultatul cunoasterii pe treapta sensibilitatii
2 aspectele perceptibile ale lucrurilor externe
3 aspectele derivate (secundare) ale lucrurilor externe
69) Treapta cognitiva pe care se obtin, potrivit lui Kant, fenomenele este:
1 sensibilitatea
2 intelectul
3 ratiunea
70) Ce întelege Kant prin forme a priori ale subiectului cognitiv:
1 forme înnascute
2 forme dependente de experienta
3 forme independente de experienta
71) Cum numeste Kant formele a priori ale sensibilitatii:
1 idei
2 categorii
3 intuitii
72) Care sunt, potrivit lui Kant, formele a priori ale sensibilitatii:
1 spatiul si timpul
2 întinderea si miscarea
3 miscarea si timpul
73) Potrivit lui Kant, intuitiile, ca forme a priori, caracterizeaza:
1 sensibilitatea
2 intelectul
3 ratiunea
74) Cum numeste Kant formele a priori ale intelectului:
1 intuitii
2 categorii
3 idei
75) Potrivit lui Kant, categoriile, ca forme a priori, caracterizeaza:
1 sensibilitatea
2 intelectul
3 ratiunea
76) Kant împarte categoriile în functie de:
1 cantitate, calitate, relatie, modalitate
2 cantitate, calitate, spatiu, timp
3 relatie, modalitate, spatiu, timp
77) Cum numeste Kant formele a priori ale ratiunii:
1 intuitii
2 categorii
3 idei
78) Potrivit lui Kant ideile de suflet, cosmos si Dumnezeu caracterizeaza:
1 sensibilitatea
2 intelectul
3 ratiunea
79) Dupa cum precizeaza Kant, cunostintele empirice sunt:
1 particulare si contingente
2 particulare si necesare
3 universale si contingente
80) Dupa cum precizeaza Kant, cunostintele apriorice sunt:
1 universale si necesare
2 universale si contingene
3 particulare si necesare
81) Potrivit lui Kant, judecatile analitice sunt cele în care:
1 notiunea subiect se include în notiunea predicat
2 notiunea predicat se include în notiunea subiect
3 notiunea predicat nu se include în notiunea subiect
82) Potrivit lui Kant, judecatile sintetice sunt cele în care:
1 notiunea subiect se include în notiunea predicat
2 notiunea predicat se include în notiunea subiect
3 notiunea predicat nu se include în notiunea subiect
83) Potrivit lui Kant, care din urmatoarele combinatii nu este posibila:
1 empiric-analitic
2 empiric-sintetic
3 aprioric-analitic
4 aprioric-sintetic
84) Potrivit lui Kant, prin ce facultate ajunge subiectul cognitiv la antinomii:
1 sensibilitate
2 intelect
3 ratiune
85) În ce a constat, potrivit lui Kant, ultimul pas al omului pe calea socializarii:
1 în aparitia ratiunii
2 în faptul ca si-a ales singur un mod de viata
3 în faptul ca si-a reprezentat viitorul
4 în întelegerea faptului ca omul e scopul naturii
86) Care este, potrivit lui Kant, mijlocul cel mai important al progresului:
1 natura
2 divinitatea
3 luminarea
87) Kant sustine ca luminarea presupune urmatoarea cerinta:
1 gândirea omului sa fie libera
2 gândirea omului sa depinda de altii
3 gândirea omului sa depinda de motive empirice
88) Potrivit lui Kant, unul din articolele definitive ale pacii eterne cere:
1 constitutia statului care participa la pacea eterna sa fie republicana
2 statele care realizeaza o federatie a pacii sa nu mai fie libere
3 dreptul cosmopolit sa nu mai fie limitat la ospitalitatea universala
89) Kant considera ca vointa morala actioneaza:
1 din înclinatie
2 din datorie
3 din înclinatie si, totodata, din datorie
90) Kant sustine ca imperativele ipotetice au ca obiect:
1 lucrurile
2 persoanele
3 divinitatea
91) Kant sustine ca imperativele categorice au ca obiect:
1 lucrurile
2 persoanele
3 divinitatea
92) Kant se pronunta pentru o etica:
1 autonoma
2 hedonista
3 teologica
93) Kant argumenteaza ca Binele suprem este:
1 virtutea
2 fericirea
3 unitatea dintre virtute si fericire
94) Kant argumenteaza ca Binele suveran este:
1 virtutea
2 fericirea
3 unitatea dintre virtute si fericire
95) Potrivit lui Hegel, categoriile logice exprima:
1 numai forme ale subiectivitatii umane
2 numai continuturi obiective
3 atât forme subiective, cât si continuturi obiective
96) Potrivit lui Hegel, factorul determiant al istoriei este:
1 ratiunea cosmica exterioara istoriei
2 spiritul universal (al omenirii) exterior spiritului fiecarui popor
3 ratiunea cosmica interioara istoriei (spiritului omenirii si al fiecarui popor)
97) Care sunt, potrivit lui Hegel, cele trei principale modalitati de a trata istoria:
1 istoria nemijlocita, istoria reflectata, istoria filosofica
2 istoria partiala, istoria generala, istoria pragmatica
3 istoria generala, istoria pragmatica, istoria critica
98) Hegel considera ca personalitatile istorice:
1 urmaresc numai teluri personale
2 urmaresc numai scopuri generale
3 îmbina în cea mai mare masura interesele personale cu cele generale
99) Hegel sustine ca personalitatile istorice se caracterizeaza:
1 numai printr-o inteligenta deosebita
2 numai printr-o vointa puternica
3 prin inteligenta deosebita si vointa puternica
100) Hegel argumenteaza ca pentru valet nu exista erou:
1 pentru ca eroul nu este erou
2 pentru ca valetul nu este valet
3 pentru ca valetul este valet
POSIBILE SUIECTE NOI:
Pentru Rousseau, ce forma de guvernamant se degradeaza in ohlocratie:
Democratia
Pentru Rousseau, prin ce se deosebeste tiranul de despot:
Despotul se substituie suveranului
Pentru Rousseau, raportul care exista intre stiinta si arta si morala in perioada moderna:
Stiinta si arta s-au afirmat in spirit imoralist si amoralist
Pentru Rousseau, in ce consta alterarea religie:
Fanatismul credintei
In intoleranta fata de alte religii
Pentru Rousseau, in ce consta denaturarea filosofiei:
Automizarea fata de stiinta si virtute
Care sunt factorii antropologici ai crizei culturii:
Toti ceilalti (2,3,4 si 5)
Pentru Voltaire, de ce consideră ipoteza creatiei din nimic nerezonabilă:
Din nimic nu poate rezulta decât nimic
Pentru Voltaire, de ce consideră greu de admis ipoteza createi prin finalitate:
Lupta inter-specifică si nedreptãtile si necazurile umane.
La Fichte, nu figureaza ca 4 datorii:
conservarea fiintei
La Fichte, noul eu depinde de eul logic:
ratiunea suficienta
Teza lui Schelling:
ambele tind una catre alta
Pentru Schelling, armonia dintre lumea subiectiva si cea obiectiva:
sunt rpezente una in cealalta
La Schelling, principiul cunoasterii presupune:
cunostinta de sine
Schelling deduce principiul cunoasterii si al constiintei de sine plecand de la:
Principiul identitatii
In constiinta de sine este fals ca:
subiectul si obiectul nu coincid
Hegel – schema
La Hegel, spiritul ca sa fie liber trebuie:
sa fiinteze
Kant intelege prin frumos:
concordanta dintre forma si idee
Kant intelege prin sublim:
lipsa formei si cantitatea reprezentarii
Kant, facultate de judecata:
particularul este subsumat generalului
Kant, geniu:
telent care prescrie reguli in arta
Luminarea presupune:
gandirea omului libera
Nota:
Raspunsurile considerate de mine a fi corecte sunt cele scrise cu rosu. Cele care sunt doar ingrosate sunt din varianta initiala a documentului.
